José Saramago- Intermitențele morții

         Moartea este unul dintre cele mai înspăimântătoare evenimente ale vieții, nu neapărat prin ea însăși, ci prin faptul că nu știm ce se întâmplă după. Cu toate că face parte din viața de zi cu zi a unei societăți, moartea este privită ca o tragedie personală sau, în unele cazuri, una de proporții. Putem afirma cu ușurință că oamenii au fost fascinați tot timpul de nemurirea fizică care vine alături de oprirea procesului de îmbătrânire, astfel, mințile romantice au inventat vampirii, iar cele mai pragmatice au îmbrățișat alchimia, dar ce se întâmplă dacă într-o zi moartea se hotărăște să nu-și mai facă treaba, însă oamenii continuă să îmbătrânească, să facă accidente și să fie răniți?De precizat este faptul că cei ajunși în stadiul în care ar fi trebuit să fie deja morți devin, pur și simplu, niște legume în așteptarea morții, pentru ei calea vindecării fiind inaccesibilă. Ei bine, de la această situație pornește cartea despre care vă voi povesti astăzi.

În prima jumătate a romanului( și cea mai interesantă) este descris modul în care viața unui popor dintr-o țară necunoscută se schimbă încetul cu încetul după ce Moartea pare să-și fi luat vacanță.  La început, toți sunt fericiți  considerându-se  binecuvântați, însă acest entuziasm scade și se transformă într-o criză ce se apropie cu pași repezi de tragedie.

În acest context, societatea și mecanismele ei sunt foarte bine analizate împreună cu consecințele dispariției morții. Totul ne este prezentat pas cu pas având la bază o argumentare cât se poate de logică. Acest lucru a fost foarte interesant, dar nu asta mi-a plăcut cu adevărat la acestă carte, ci prezentarea și analiza naturii umane care poate transforma orice într-o afacere fără să aibă niciun fel de remușcări.  Dacă cei aflați în stare  vegetativă pot, totuși, să moară, însă acest lucru este ilegal, se vor trezi unii care vor transforma această posibilitate într-o afacere de tip mafiot, cerând sume ridicol de mari în schimb. Această capacitate a omului  de a face absolut orice pentru bani, influență și putere este un adevăr crud pe care nu îl putem nega oricât de mult ne-am dori. Fix această parte urâtă a omului alături de slăbiciunea sa, de modul în care frica ne face șantajabili și docili este cu adevărat interesantă.

În prima jumătate a romanului nu există personaje în adevăratul  sens al cuvântului, doar oameni politici și o descriere a societății și felului în care se descurcă cu sinuația nemaivăzută. În ultima jumătate a romanului moartea devine personajul principal explicându-ne cum sunt de fapt lucrurile când vine vorba de viață și moarte, iar mai târziu se chinuie să omoare un cântăreț la violoncel care, pur și simplu, nu vrea să se ducă și trăiește bine-mersi, deși timpul i s-a scurs.

Nu a fost genul de carte care să mă dea pe spate sau care să-și găsească un loc printre cărțile mele preferate, dar merită chiar și numai pentru abordarea interesantă și analitică pe care o are asupra morții încercând să ne transmită că unele lucruri, deși ne sperie, sunt necesare.

Această carte a apărut la editura Polirom

Dacă v-a plăcut, dați like la pagina de FACEBOOK  și fiți la curent cu ce mai e nou!