Wilbur Smith-Războinicii Nilului ( Egiptul Antic #1)

 razboinicii-nilului_1_fullsize.jpgÎntorcându-ne  în Egiptul Antic, ne lovim de o situație politică complicată, de un faraon fără moștnitori  pe linie masculină și, în cele din urmă, de o iubire care, în ciuda faptului că ar trebui să nu se împlinească, este favorizată de zei. Facem cunoștință cu un narator deosebit ce joacă un rol foarte important în desfășurarea acțiunii, însă povestea aparține unor tineri de o frumusețe fizică desăvârșită cu niște suflete nobile și caractere puternice. Soarta Egiptului stă în mâinile lor tinere, dar înțelepte, căci niște dușmani de nicăieri apar pe nepusă masă ademeniți de mirosul trădării.

Războinicii Nilului este un roman cu foarte multe pagini, deci acțiunea se conturează pe îndelete. În schimb, acest lucru nu este plictisitor pentru că planurile narative sunt diverse. Avem povești de dragoste, drame personale, aventuri și multe altele. Cu toate acestea, romanul este exclusiv de aventură, accentul picând pe acțiune, nu pe personaje. Bineînțeles, calitățile acestora  ne sunt reamintite periodic, dar asta nu le dă neapărat rotunjime.

Stilul este simplu și nu are fraze foarte lungi, astfel devine imposibil să te pierzi îi ceea ce citești sau să-ți scape ideea, fiind totodată un stil plăcut și cursiv. Valorea acestei cărți nu stă în idei filosofice, în introspecție sau în psiholgia personajelor pentru că nici nu prea are așa ceva, ci în complexitatea acțiunii și iluzia pe care o creează. Este o poveste cu atmosferă și te prinde destul de repede devenind din ce în ce mai interesantă cu cât te apropii mai mult de sfârșit.

Mi s-a părut o carte bună, însă nu pot împărtășii entuziasmul împătimiților de cărți de aventură care o vor considera, mai mult ca sigur, minunată. Bineînțeles, acest roman ar putea trece și drept roman istoric, însă acele caracteristici care îl pot face roman istoric sunt mult mai puține decât cele ce-l clasifică drept roman de aventură și este mult mai bine așa.

Cu toate că romanul nu se învârte în jurul psihologiei personajelor, ele sunt descrise ca fiind puternice, încăpățânate și cu suflete nobile. Sunt pesonaje drăguțe de care prinzi drag în timp ce citești cartea, dar pe care le uiți imediat ce ai început alta ( așa a fost în cazul meu, cel puțin). Realitatea romanului este una dură, sunt puse în lumină, cu ușoară ironie, probleme ale statului egiptean din acele vremuri, iar natura divină a faraonului își pierde din strălucire datorită modului în care naratorul îi suprinde umanitatea, slăbiciunile, temerile și viciile. Diferența de valoare dintre oameni este și ea foarte bine conturată existând foarte multe întâmplări în care diferite tipuri de indivizi se confruntă punând în lumină valoarea unuia și urâțenia celuilalt.

Per total este un o carte bună care merită citită mi ales pentru complexitatea acțiunii, atmosfera frumoasă și valorilor pe care le promovează, nu pentru psihologia personajelor, temeiul istoric  sau ideiler ce-i stau la bază.

Acest roman a apărut la editura: RAO

Părerea mea:♥♥♥ ( bună)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s